Stiaţi că?

Fiecare dintre noi ar trebui să fie motivat pe deplin la locul de muncă? Dar cum reuşesti aşa ceva? Iată un lucru pe care trebuie să îl faci:

Caută un loc de muncă unde poţi lucra cu plăcere şi dă-ţi acum demisia de la actualul loc de muncă, unde te simţi inconfortabil.
Iţi trebuie ceva curaj pentru asta, dar numai cei curajoşi reuşesc în viaţă. Acesta este sfatul meu, rezultat din propria experienţă, pe care îl voi da întotdeauna oricui doreşte să inţeleagă că nimic în viaţă nu trebuie forţat, nici în viaţa personală şi nici în cea profesională.
Aşa cum afirmă experţii din domeniul managementului resurselor umane, nu noi ne alegem pasiunile, ci acestea ne aleg pe noi. Iar apoi noi suntem datori să le urmăm până în punctul în care vor face parte integrantă din noi. Vom deveni un tot unitar imbatabil.
Citesc foarte des articole în care autorii oferă tot felul de strategii, trucuri şi sfaturi menite să ajute cititorii să câştige un plus de motivaţie la locul de muncă. De parcă ar putea rezista în timp…
Adevărul este că proba timpului nu o trec decat angajaţii care lucrează acolo unde trebuie, unde işi pot urma pasiunile, unde pot depune eforturi în direcţia în care işi vor găsi menirea şi scopurile nobile.

Greşeli majore în carieră:

Să fugi după bani. Fugi după pasiuni şi banii vor urma, fără să depui eforturi supraomeneşti, fără să simţi că munca te oboseşte.
Să crezi că nu există pasiune la locul de muncă si că din start, orice muncă presupune neplacere. O gândire aşa de sterilă nu duce nicăieri.
Să crezi că ai timp. Nu ai nici o clipă de pierdut. Nu ai niciodată timp să faci ceea ce iţi doreşti sau ce iţi place. Nu ai niciodată timp să devii cel mai bun din domeniu. Luptele care contează pentru tine trebuie să înceapă acum, din momentul prezent. Nu te încredere prea mult în luptele de mâine. Acelea sunt total nesigure.
Să crezi din start că toţi sefii sunt lichele, s-ar putea să ai dreptate, atunci încearcă să devii propriul tău şef şi ai rezolvat problema.
Să speri că vei câştiga la loterie şi atunci nu va mai trebui sa dai nici o explicaţie pentru ultimii 5 ani în care nu ai pus nimic nou şi bun la CV. De dat explicaţie nu vei da nimănui, doar ţie. Eşti unicul responsabil pentru ce faci. Tot tu vei culege roadele muncii tale. Ai mare grijă să ai ce culege.

La final, să recapitulăm. Cum te motivezi la locul de muncă? Începi cu identificarea unui loc de muncă pe care să il iubeşti. Acolo se afla motivaţia, ca un soare lângă care simţi că te încălzeşti perfect. La toate celelalte locuri de muncă vei gasi câte un calorifer şubred, un reşou care scoate fum sau câte o lumânare care stă să se stingă.

Nu este deloc sănătos să munceşti la job cu disperare. Te poti îmbolnăvi de sindromul Burn Out!

Oamenii muncesc acum parca mai mult ca oricand; au mai putin timp pentru ei si ce isi doresc cu adevarat. Criza financiara ii determina pe multi sa munceasca mai mult decat pot duce, lasandu-se pacaliti de falsa impresie ca poti face fata la mai mult. Insa atunci cand nu recunosti care iti sunt limitele fizice, mentale si emotionale, risti sa platesti un pret dur, cu sanatatea sau chiar viata ta.
Te recunosti? Atunci randurile de mai jos sunt si pentru tine.
Unii dintre cei care muncesc mult sunt si din cale afara de perfectionisti. Deci, nu doar ca muncesc peste limita lor, dar mai au si ambitia de a face bine tot ceea ce fac. Idealisti fiind, pun prea mult suflet in toate, iar la locul de munca sunt printre primii dispusi sa isi asume toate responsabilitatile. Par extrem de puternici fizic si psihic, fapt ce ii fac pe cei din jur sa se bazeze si mai mult pe ei dacat pe cei fragili sau vulnerabili. Iar, de fapt, ei sunt primii care pot claca in orice clipa din pricina stresului.
Sindromul Burn Out este denumirea asociata clacarii oamenilor puternici. Nu poti ajunge sa suferi de acest sindrom daca candva in viata ta profesionala nu ai exagerat cu munca, implicarea, perfectionismul si sufletul pus, toate in acelasi timp.
Lumea medicala il mai numeste si exces de responsabilitate sau sindromul epuizarii fizice si emotionale.

Semnale de alarma – Te poti ingrijora ca poti avea si tu parte de o clacare in toata spendoarea ta, daca:

suferi de oboseala cronica, chiar daca dormi bine noaptea sau daca iti iei niste zile libere, tot surmenat esti;
suferi de dureri de cap, dureri de spate, infectii (semn ca imunitatea organismului tau slabeste pentru ca nu iti respecti limitele si nu acorzi timp suficient refacerii tale intre portiile de munca);
ajungi sa uiti de intalniri sau sarcini importante, chiar tu, cel hiperresponsabil, si devii apatic, indiferent la ce te inconjoara;
desi faci eforturi, esti tot mai ineficient la job, spre groaza ta; acest lucru te face sa devii frustrat si sa iti pierzi increderea in tine.

Sindromul Burn Out ii pandeste pe oamenii puternici psihic. Foarte implicati, ei sunt piloni principali la locul lor de munca. Ei nu cer niciodata ajutor, din contra, preiau din proprie initiativa si din sarcinile altora daca e cazul, ca doar pot si stiu. Pun nevoile celorlalti inaintea propriilor lor nevoi. De ce? Pentru ca in subconstient ei fac toate acestea ca sa fie iubiti de cei din jur prin ceea ce fac si apreciati de superiorii lor sau de colaboratorii profesionali, considerati oameni de mare incredere.
Daca te regasesti in descrierea de mai sus, afla ca trebuie sa iei masuri ca sa te destresezi si sa intelegi ca lumea poate merge mai departe si fara tine. sanatatea nu ti-o mai da nimeni inapoi.
Stresul chiar ucide. Clacheaza sistemul cardio-vascular, scade imunitatea si bolile se agata de tine cu mult mai multa usurinta, iar faptul ca nu respecti nevoile tale emotionale de a-ti acorda timp in care sa te relaxezi, sa razi, sa te bucuri de viata ta, sa nu iti pese ca unele lucruri pur si simplu nu le-ai putut face la job, se sanctioneaza aspru.
Daca simti ca singur nu poti sa te salvezi, accepta un ajutor de la un psiholog care te poate indruma cum sa gandesti diferit si sa te eliberezi, fara sa insemne ca vei renunta la munca sau la identitatea ta profesionala.
Uneori cei cu Burn Out pot avea nevoie si de medicamente ca sa isi repuna in starea normala de functionare acele organe date peste cap din pricina stressului: inima, creierul, ficatul, stomacul, colonul, pancreasul. Dar daca vei continua ca pana acum si in plus iei si pumnul de doctorii, iti semnezi singur sentinta.

8 reguli pentru cei cu sindromul Burn Out:

stabileste-ti limitele si respecta-le (dupa proiectul x imi iau 3 zile libere);
implica-te la job dar nu il confunda cu insasi viata ta;
nu accepta sarcini care te coplesesc;
cere sa ti se recunoasca munca, verbal, financiar, etc;
nu incerca sa controlezi totul; lasa-i si pe altii sa isi asume consecinta actiunilor lor, chiar daca iti sunt in subordine si ti se pare tie ca tot tu raspunzi pentru ei si bunul mers al departamentului/colectivului tau;
nu-ti lua de lucru acasa, nu deschide computerul acasa ca sa mai verifici mailurile de serviciu ce au sosit de cand ai plecat de acolo si pana ai venit acasa;
nu renunta la lucrurile care iti fac placere din viata ta personala doar pentru ca nu mai ai destul timp pentru job;
in perioadele in care ai mult de muncit, ofera-ti si activitati relaxante, nu doar dupa aceea. Astfel te vei simti stimulat si nu vei mai fi asa de frustrat ca viata ta e facuta numai din job.

Articol preluat din sfatulparintilor.ro

Tot mai mulţi oameni mor din cauza statului un timp îndelungat pe scaun?

Cei care fac muncă de birou fără să se ridice de pe scaun ore în şir sunt predispuşi la apariţia trombozei venoase profunde. Statistici îngrijorătoare arată că incidenţa acestei boli este în creştere, ca şi numărul deceselor din această cauză.
În Marea Britanie, de pildă, organizaţia Lifeblood a prezentat recent un raport care arată că zilnic mor 10 persoane din cauza acestei afecţiuni.
Aproape 75% dintre persoanele cu vârsta de 21-30 ani, care fac muncă de birou, lucrând 10 ore pe zi, nu iau pauze pentru a se ridica de pe scaun. Tot mai mulţi dintre aceşti oameni iau până şi masa de prânz aşezaţi la birou, iar aceste condiţii le dublează riscul de a suferi de tromboză venoasă profundă (TVP).
TVP se manifestă prin apariţia unor cheaguri de sânge în venele membrelor inferioare, din cauza stagnării sângelui în vene, pe fondul încetinirii circulaţiei, favorizată de şederea îndelungată pe scaun.
Din cheagul format în venele picioarelor se pot desprinde fragmente care ajung în plămâni, provocând moartea.
În Marea Britanie, 3.798 de persoane au murit în 2010 din cauza TVP, iar numărul victimelor cu vârsta sub 40 de ani a crescut cu 40% în 2010, faţă de anul 2007.
Uneori, formarea cheagurilor în venele profunde produce simptome precum umflarea piciorului afectat, înroşirea sa şi senzaţia de durere, dar o mare parte a cazurilor sunt asimptomatice, ceea ce face din TVP un „ucigaş tăcut”, extrem de periculos.
Specialiştii recomandă, pentru a evita apariţia TVP, mişcarea (inclusiv la locul de muncă, sub forma unor pauze ”de dezmorţire”), eliminarea surplusului ponderal, renunţarea la fumat şi o alimentaţie fără multă sare şi fără cantităţi mari de grăsimi.

Stresul în muncă este unul dintre cei mai întâlniţi factori de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională?

Stresul în muncă poate fi definit ca fiind rezultatul cel mai dăunator, fizic şi psihic, care se produce atunci când cerinţele postului nu se potrivesc cu resursele, capacităţile şi nevoile angajatului. Cu alte cuvinte, stresul în muncă apare atunci când solicitările mediului de muncă depăşesc capacitatea angajaţilor de a le face faţă.
Principalii factori care conduc la stres (numiţi agenţi stresori) sunt:

Relaţiile la locul de muncă:

relaţii dificile cu şefii, colegii şi /sau subordonaţii;
lipsa sentimentului de apartenenţă la grup;
climat psihosocial necorespunzător;
lipsa aprecierii, recunoaşterii şi susţinerii din partea celorlalţi;
izolare fizică sau socială.

Factori intrinseci activităţii şi ritmul de muncă:

sarcina de muncă supra /subdimensionată în raport cu capacitatea executantului, ce poate conduce fie la suprasolicitare, fie la subsolicitare;
lipsa controlului asupra ritmului de muncă.

Factori organizaţionali şi de conducere:

ambiguitatea rolului (sarcinilor);
slaba comunicare şi lipsa de informare în cadrul organizaţiei;
lipsa de consultare şi participare la luarea de decizii;
restricţii nejustificate în raport cu comportamentul în muncă;
lipsa posibilităţii de control şi autocontrol.

Factori ai mediului fizic:

factori cu nocivitate obiectivă sau percepuţi ca nocivi: zgomot, vibraţii, iluminat necorespunzator, noxe chimice, radiaţii etc.;
existenţa riscului de accidentare.

Cum recunoasteţi starea de stres? Efectele stresului profesional se pot manifesta în plan comportamental, fiziologic şi psihologic. Posibilele semne care vă pot ajuta să identificaţi stresul în stadiu incipient sunt:

Performanţă scăzută în muncă: greşeli, lipsă de decizie, semne de oboseală, rezistenţă la schimbare;
Neimplicare: pierderea interesului pentru muncă, pasivitate, întârzieri, absenteism sau creşterea absenţelor din motive medicale;
Comportament agresiv: iritabilitate, criticarea celorlalţi, abuzuri verbale, hărţuire, vandalism;
Comportament negativ: nervozitate, certuri, ton necorespunzător, refuzul de a asculta sfaturile şi sugestiile celor din jur.